INSULELE

A. ALBERTS

Insulele de A. Alberts este o carte inspirată din experiența autorului în Indiile Orientale Olandeze (Indonezia), fiind și textul său de debut.

Insulele e o colecție de povestiri care urmărește povestea unui funcționar colonial ajuns pe o insulă misterioasă, cu localnici pe care acesta nu pare să îi înțeleagă. Locul și timpul întâmplărilor rămân în mare parte nedeslușite, fapt care sporește atmosfera sumbră a cărții, dar ajută și la înțelegerea mai bună a personajului principal și a relațiilor sale cu oamenii și locurile din jur. 

Deși la început nimic nu pare suspicios, pe parcurs apar probleme pe care bărbatul trebuie să le rezolve, în timp ce se confruntă cu întâmplări bizare, precum apariții, dar și dispariții stranii, regi și hoți, rebeliuni. Acestea nu îl fac să se apropie mai mult de insulă și de oamenii ei, ci îl fac să devină mai singur și mai înstrăinat cu fiecare clipă care trece, fiind incapabil să înțeleagă ce se petrece și cum de a ajuns în acele situații.

Romanul este alcătuit din 11 povestiri ce relatează o serie de întâmplări misterioase. Cu cât citim mai multe capitole, cu atât ni se conturează o imagine mai clară a cadrului enigmatic ce înconjoară insulele. Prima poveste surprinde cel mai bine acest cadru, care ne oferă o imagine, deși vagă, a primei insule pe care bărbatul a ajuns. Inițial, văzând țărmul din ce în ce mai aproape, bărbatul nu este încântat de imaginea care îi apare în față. Cu toate acestea, explorând împrejurimile, ajunge să fie intrigat de o pădure din nordul insulei, iar curiozitatea sa este alimentată și de faptul că șeful satului în care se afla nu voia să îi răspundă la întrebările legate de pădure. Reușind într-un final să-și îndeplinească dorința de a o vedea, entuziasmul și optimismul său se transformă într-o experiență terifiantă, întrucât pădurea îi oferă un “spectacol” înfiorător. După această întâmplare, protagonistul se simte din ce în ce mai înstrăinat și neglijează relația cu un alt coleg de-al său, care sfârșește prin a se sinucide. Întâmplări nedeslușite îl însoțesc pe cititorul cărții. Omul occidental este pe durata întregii cărți incapabil să înțeleagă acele meleaguri pline de mister. Ultimul capitol al romanului este similar cu primul. Bărbatul ajunge din nou acasă, nefiind însă entuziasmat, la fel cum s-a întâmplat și la început cu insula pe care a ajuns. Ambele au structura unui jurnal, fiind aflate în prezent, ceea ce le deosebește de restul capitolelor, care sunt retrospective. Cartea este alcătuită din propoziții scurte, este lipsită de metafore și culoare, toate acestea contribuind la starea generală de neliniște și alienare pe care o transmite și cititorilor.

Insulele este o colecție captivantă, care merită citită. Are o atmosferă misterioasă și de suspans, fără o interpretare clară, cu întâmplări care va continua să bântuie cititorul.

Text de Miruna Nițu

Autor: A. Alberts

Titlu: Insulele (RO), De eilanden (NL)

Traducere: Alexa Stoicescu

Editura: Univers (RO), G.A. van Oorschot (NL)

Anul apariției: 2017 (RO), 1952 (NL)