Homo Ludens este o carte filosofică publicată original în limba neerlandeză de istoricul și teoretician al culturii Johan Huizinga. Studiul este o încercare de a teoretiza noțiunile de joc și joacă și de a găsi astfel un mod concret de definire al acestor concepte. În cuprinsul celor douăsprezece capitole ale textului filosofic este evidențiată importanța jocului în dezvoltarea culturii și societății.

Pe parcursul acestor capitole jocului îi sunt atribuite reguli precum aceea că jocul este liber și este de fapt chiar libertatea în sine, jocul este asociat cu limbajul verbal și diferitele limbi antice sau actuale prezente în lumea noastră, este prevăzut ca factor ce a dus la fortificarea civilizațiilor. De asemenea este evidențiată existența acestui concept în domenii precum cel al cunoașterii, cel judiciar, cel al poeziei și al artei sau în domeniul filosofic. Autorul impune ideea că jocul reprezintă atât un mijloc de părăsire a vieții cotidiene măcar pentru o perioadă scurtă de timp cât și faptul că jocul se află la baza oricărei activități pe care o efectuăm în societate.

Textul nu este simplu, conține numeroase referințe istorice, culturale sau literare, iar volumul impresionant de informații utilizat spre a argumenta teoriile autorului legate de joc copleșește cititorul pe alocuri. Totuși, pentru cei interesați de filosofie sau istorie este o lectură antrenantă.

Text de Oana Cionca și Iulia Staicu