CHELNERUL ȘI SUPRAVIEȚUITORII

SIMON VESTDIJK

Chelnerul și supraviețuitorii este un roman scris de Simon Vestdijk și publicat în 1949. Cartea prezintă o alegorie sau chiar o parodie a Judecății de Apoi. Este un roman complex ce înglobează diverse aspecte ce țin de suprarealism, o multitudine de înțelesuri ascunse și interpretări posibile. Naratorul acțiunii relatează evenimentele dintr-o perspectivă obiectivă, surprinzând trăsături proeminente ale personajelor, mai ales prin intermediul dialogului și al comportamentului lor..

Acțiunea romanului îi prezintă pe cei doisprezece locuitori ai unui bloc cu apartamente, care pot fi asociați în mod simbolic cu cei doisprezece apostoli. Aceștia sunt brusc arestați într-o seară, fără a cunoaște motivul real al arestării, și conduși către un cinematograf unde vor trăi nenumărate experiențe bizare, suprarealiste. Aflați în catacombele tenebre ale cinematografului, care pare să reprezinte o cu totul altă dimensiune ce trece dincolo de sfera umanului, cei doisprezece ajung la o așa-numită gară unde nu există niciun ceas, semn că timpul nu mai este relevant, dispărând cu totul. Evenimentele bizare care urmează, precum preschimbarea apei în vin și alte detalii biblice, vor declanșa conflictul central al romanului: Se întâmplă sau nu să se afle cu toții la Judecata de Apoi? Părerile sunt împărțite întrucât avem de-a face atât cu oameni catolici și protestanți, cât și cu atei. Așadar, unii dintre ei consideră că iau într-adevăr parte la Judecata de Apoi, în timp ce alții cred că tot ceea ce se întâmplă este fie un vis, fie o farsă neinspirată.

Confesiunile personajelor joacă un rol cheie în dezvăluirea trăsăturilor de caracter: unele dintre ele își recunosc vina fără ocolișuri, iar altele se confesează doar parțial din lașitate, însă în cele din urmă ajung să mărturisească totul de teamă. Curios este însă faptul că odată ce se văd în siguranță, cu toții regretă că și-au mărturisit păcatele, fapt prin care sunt reliefate duplicitatea și fețele multiple ale personalității și ale conștiinței umane.

Prin mesajul lansat de chelnerul bun, care se dovedește a fi Isus Hristos, autorul explică faptul că religia nu este perfectă, omul având chiar “dreptul de a-L blestema pe Dumnezeu” din acest motiv, ci este văzută mai degrabă drept o expresie a nevoii noastre de a cunoaște o cale spre armonie, integrare și fericire spirituală.

Text de Carmen Badea

Titlu: Chelnerul și supraviețuitorii (RO), De kellner en de levenden (NL)

Traducere: Dan Verona

Editura: Univers (RO), De bezige bij  (NL)

Anul apariției: 1989 (RO), 1949 (NL)